Category Archives: Uncategorized

Calendarul 2018 – Asociatia Mihai

Asa cum am promis, in functie de voturile dumneavoastra de la data de 31.12.2017, desenele copiilor de la Atelierul de desen “Eu si familia mea” desfasurat in data de 11.11.2017, vor forma un calendar.
Astfel vor fi :
Ianuarie 2018 – Teodora Nichita / 13 ani ( 12 voturi )
Februarie 2018 – Alexandra Craiciu / 19 ani ( 13 voturi )
Martie 2018 – Emilian Catalin Budica / 35 ani ( 14 voturi )
Aprilie 2018 – Andra Done / 27 ani ( 14 voturi )
Mai 2018 – Dragos Stama / 7 ani ( 14 voturi )
Iunie 2018 – Dan Ardelean / 28 ani ( 15 voturi )
Iulie 2018 – Iona Ardeleanu / 16 ani ( 15 voturi )
August 2018 – Stefan Lungu / 14 ani ( 15 voturi )
Septembrie 2018 – Mihai Neagu / 13 ani ( 15 voturi )
Octombrie 2018 – Sorin Gabriel Stanciu / 15 ani ( 17 voturi )
Noiembrie 2018 – Teodor Alin Tanase / 30 ani ( 18 voturi )
Decembrie 2018 – Florin Craciunica / 28 ani ( 29 voturi ).
Asociatia Mihai multumeste, in primul rand copiilor pentru minunatele desene si nu in ultimul rand celor care au votat.

Share

Invitatie la Concursul de dans “Dansez cu … cine vreau eu!” – editia a II-a

Dupa succesul pe care l-am avut la prima editie, lasam azi inscrierile la cea de-a doua editie a concursului “Dansez cu … cine vreau eu”.
Concursul va avea loc in Bucuresti, in data de 28 aprilie 2018.
R E G U L A M E T U L C O N C U R S U L U I
1. La concurs pot participa perechi formate dintr-o persoană cu dizabilităti si o persoană fără dizabilităti, indiferent de sex.
2. Nu există limită de vârstă.
3. Fiecare pereche este libera să îsi aleagă stilul de dans si muzica.
4. Pentru înscriere va rugam sa lasati un mesaj privat cu un nume si un numar de telefon, cu mentiunea pentru concursul „Dansez cu … cine vreau eu !”.
5. Toti concurentii vor fi recompensati.
6. Pot exista si categorii surpriză.
7. Perechile vor prezenta organizatorului toate informatiile solicitate in formatul si timpul care va fi specificat ulterior.
11. Înscrierile se fac până la data de 06.04.2018, inclusiv.
Va asteptam cu drag si … va dorim succes la antrenamente !
Partener : Fundatia pentru Tineret a Municipiului Bucuresti

Share

09 Decembrie 2017 – Copiii cuminti in vizita la Fabrica de globuri a lui Mos Craciun

Ne-am gândit să facem o bucurie copiilor și să îi ducem la Fabrica de globuri a lui Moș Crăciunla de la Curtea de Argeș ( Argcoms ). A fost o excursie minunată în care ne-am bucurat de vreme excelentă, ceea ce ne-a permis, pe lângă vizita la fabrică, să face o mică oprire pentru o gustare în aer liber și să vizităm și Mânăstirea Curtea de Argeș.
La Fabrica de globuri sania trasă de reni a lui Moș Crăciun aștepta să încarce cadourile pentru copii. Miss Crăcinița ne-a primit și ne-a plimbat prin fabrică, unde spiriduții Moșului făceau lucruri minunate. Spiridușii ne-au arătat cum se suflă globurile, iar spiridușele ne-au arătat cum se pictează. Fiecare copil a primit un glob personalizat.
Apoi am luat masa la restaurantul Capra Neagră, unde am fost foarte încântați de meniu : toți copiii au mâncat tot !
A fost o zi pe cinste, iar copiii, dar nu numai, s-au simțit excelent.
Asociația Mihai, în numele copiilor, mulțumește pe această cale Argcoms Curtea de Argeș și în special Drei. Mădălina Ștefan care ne-a facilitat accesul gratuit, dlui. șofer Jean care ne-a transportat în siguranță și veselie, dnelor. bucătărese de la Centru ”Harap Alb” pentru pachetele gustoase, dar nu în ultimul rând Drei. Lorena Ihara și dnei. Cristina Guțu, fără de care această minunată excursie nu ar fi putut avea loc !
Multe mulțumiri dnei. Niculina Jurca, dnei. Florentina Niculescu și dlui. Gigi Dordea pentru ajutorul și grija pe care au avut-o față de copii.

Share

05 Decembrie 2017 – La serbare

În seara zilei de 05.12.2017, domnișoara Alexandra Dobre, directorul general al Centrului European și de Tineret pentru U.N.E.S.C. ”Nicolae Bălcescu” i-a invitat pe copiii noștri la Serbarea de Moș.
Chiar dacă era înainte de Moș Nicolae a venit … Moș Crăciun. Serbarea a fost minunată, susținută de copii de la Fundația ”Dan Voiculescu” și de trupa Pam Pam.
Având în vedere zecile de cadouri primite, am constata cu maaaare uimire și noi, dar și copiii noștri, că au foarte cuminți !
Mulțumiri speciale pe acestă cale domnișoara Alexandra Dobre, directorul general al Centrului European și de Tineret pentru U.N.E.S.C. ”Nicolae Bălcescu”, o tânără deosebită care iubește mult TOȚI copiii.

Share

Proiectul “Hai la muzeu!” – episodul 19 – Ericsson Globe / Stockholm

În data de 24.11.2017, având în vedere că aveam câteva ore la dispoziție până la începerea antrenamentului de seară, am făcut o vizită la Ericsson Globe, cea mai mare clădire rotundă din lume. Ne-am dorit să vedem Stockholmul de sus, de pe clădirea Ericsson Globe, așa că am pornit la drum.
Clădirea în sine adăpostește o sală multifuncțională, folosită atât pentru competiții sportive, cât și pentru concerte.
Clădirea are la exteruior două lifturi sub formă de capsulă rotundă, care urcă până în vârf, oferint o panoramă inedită asupra Stockholmului.
Nouă ne-a plăcut foarte mult, cu atât mai mult cu cât se apropie sărbătorile de iarnă, iar orașul și clădirile erau luminate multicolor.

Share

Dupa concurs, la pas prin Stockholm

După ce cu o zi înainte sportivii români ne-au bucurat inimile obținând 2 medalii de aur, 2 de argint și 2 de bronz, a venit ziua destinderii.
La pas prin Stockholmul care se pregătea de sărbători, am petrecut o zi minunată.
Pe străzi, pe trotuare, pe scări, milioane de pietricele al cărui sens nu îl înțelegeam. Abia într-un târziu când am întâlnit un morman aproape topit de zăpadă, am realizat că erau resturile materialului antiderapant …
Cu toate că la Stockholm întunericul se lasă la ora 15.00 în acestă perioadă și parcă și timpul este mai grăbit, am avut parte de o zi foarte frumoasă !

Share

24 – 27 Noiembrie 2017 – Locul I la Sodra Judo Open, Special Needs, Suedia

În periaoda 24-27.11.2017 ne-am deplasat în Suedia pentru a participa la Sodra judo Open Special Needs.
După câte am înțeles de la organizatori, la competiție au participat în jur de 500 de sportivi din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia și România.
România a participat cu un număr de 6 sportivi, 3 fete și 3 băieți.
Spre marea noastră bucurie, reprezentantul Asociației Mihai a ocupat locul I, ceilalți participanți din delegația României ocupând un loc I, două locuri II și două locuri III.
Considerăm că este un palmares excelent și mulțumim pe această cale sportivilor pentru munca depusă, antrenorilor Nicu Speriuș și Alexandru Mînea pentru dăruire și nu în ultimul rând părinților pentru toate eforturile depuse ca această deplasare să poată fi realizabilă.

Share

24 – 25 Noiembrie 2017 – La antrenament inaintea participarii la Sodra Judo Open, Special Needs, Suedia

În perioada 24-27.11.2017 ne-am deplasat în Suedia pentru a participa la Sodra judo Open Special Needs care s-a desfășurat în sala Torvallahallen din Haninge, în apropiere de Stockholm.
În seara zilei de 24.11.2017 și dimineața zilei de 25.11.2017 au avut loc antrenamente intense la care sportivii români au învățat lucruri și procedee noi.
A fost foarte interesant dar, în același timp, foarte obositor.
Mulțumim foarte mult gazdelor pentru invitatia la cină și prânz.
În timpul petrecut la sala Torvallahallen am putut vedea ce înseamnă un complex sportiv în adevăratul sens al cuvântului : complexul este imens, nu i se vede capătul și poate găzdui competiții sportive din toate sporturile, probabil cu excepția fotbalului și al rugbyului.
Vestiare, săli de antrenamente, săli de competiție … într-un cuvânt excelență !
Însă nu știm cum se face că, deși nu au aceste facilități, sportivii români au fost … foarte buni .

Share

Concluziile Seminarului ”Noi printre noi și noi printre ceilalți”

În data de 11.11.2017 în cadrul Seminarului ”Noi printre noi și noi printre ceilalți” am invitat participanții să completeze un chestionar cu 18 întrebări legate de persoana cu dizabilități pe care o cunosc și detalii despre aceasta. Iată ce concluzii se desprind :
CONCLUZII ÎN URMA STUDIERII CHESTIONARELOR COMPLETATE ÎN DATA DE 11.11.2017 DE CĂTRE REPREZENTANȚII PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI CARE AU PARTICIPAT LA SEMINARUL ”NOI PRINTRE NOI ȘI NOI PRINTRE CEILALȚI” DESFĂȘURAT ÎN CADRUL CELEI DE-A III-A EDIȚII A FESTIVALULUI ASOCIAȚIEI MIHAI
Întrebarea nr. 1 : Înscrierea numelui și a prenumelui ( date opționale )
23,33% dintre cei chestionați nu și-au indicat numele și prenumele, 10% au indicat doar prenumele, 66,67% au indicat numele complet.
Concluzie : în principiu oamenii sunt puțin reticenți în a fi identificați.
Întrebarea nr. 2 : Ce vârstă aveți ?
6,67% dintre cei chestionați au între 25-35 ani, 23,33% au între 35-45 ani, 30% au între 45-55 ani și 40% au peste 55 ani.
Concluzie : persoane cu dizabilități există în familii de toate vârstele.
Întrebarea nr. 3 : Aveți în familie o persoană cu dizabilități ?
83,33% au răspuns afirmativ, iar 16,67% au răspuns negativ.
Concluzie : răspunsurile, raportate și la alte răspunsuri date la alte întrebări, nu reflectă adevărul.
Întrebarea nr. 4 : Ce grad de rudenie este între dvs. și persoana cu dizabilități ?
73,33% au răspuns că sunt părinții persoanelor cu dizabilități, 20% aveau alte calități în familie (bunici, mătuți, etc), iar 6,67% nu erau rude cu persoane cu dizabilități.
Concluzie : cel mai întâlnit grad de rudenie este de tipul copil – părinte.
Întrebarea nr. 5 : Ce vârstă are persoana cu dizabilități ?
În 6,67% din situații persoana cu dizabilități este mai mică de 5 ani sau are are între 10-15 ani sau nu s-a răspuns la această întrebare, în 13,33% din cazuri persoana cu dizabilități are între 5-10 ani, în 20% din cazuri persoana cu dizabilități are între 15-20 ani sau între 20-30 ani, în 23,33% persoana cu dizabilități are între 30-40 ani și în 3,33% persoana cu dizabilități are peste 40 ani.
Concluzie : în asociații există înscrise persoane cu dizabilități de toate vârstele.
Întrebarea nr. 6 : Mai aveți și alți copii ?
70% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ, 30% au răspuns negativ.
Concluzie : în majoritatea familiilor persoanele cu dizabilități au și frați.
Întrebarea nr. 7 : Câți copii mai aveți pe lângă cel cu dizabilități ?
26,67% dintre cei chestionați au răspuns că nu mai au alți copii, 43,33% mai au 1 copil, 26,67% mai au 2 copii și 3,33% mai au 3 copii.
Concluzie : procentul de 26,67% nu este în concordanță cu procentul de 30% de la întrebarea nr. 6, unde 30% au răspuns că nu au alți copii.
Întrebarea nr. 8 : Ce vârste au ceilalți copii ( adică frații celor cu dizabilități ) ?
26,67% dintre cei chestionați nu au completat. Dintre cei care au indicat că au alți copii 6,25% au copii sub 5 ani sau cu vârsta între 15-20 ani sau peste 40 ani. 12,5% au indicat că au și alți copii cu vârsat între 5-10 ani sau cu vârsat între 10-15 ani. 37,5% au indicat că au și alți copii cu vârsta între 20-30 ani și 18,75% au indicat că au și alți copii cu vârsta între 30-40 ani.
Concluzie : majoritatea persoanelor cu dizabilități au frați cu vârste variate.
Întrebarea nr. 9 : Copilul cu dizabilități a mers / merge la școală?
86,67% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ, 3,13% au răspuns negativ, iar 10% au copii foarte mici, care încă nu au ajuns la vârsta grădiniței.
Concluzie : majoritatea persoanelor cu dizabilități au fost sau sunt la școală.
Întrebarea nr. 10 : La ce fel de școală au mers persoanele cu dizabilități ?
23,33% dintre persoanele cu dizabilități au mers sau merg la o școală normală, 66,67% dintre persoanele cu dizabilități au mers sau merg la o școală specială, iar 10% dintre persoanele cu dizabilități nu merg și nu au mers la școală.
Concluzie : cele mai multe persoane cu dizabilități au fost îndrumate către școli speciale.
Întrebarea nr. 11 : Cum este relația familiei persoanei cu dizabilități cu școala ?
43,33% dintre cei chestionați au răspuns că relația cu școala este foarte bună, 30% consideră relația cu școala ca fiind bună, iar 26,67% nu au completat răspunsul la această întrebare.
Concluzie : în general relația familiei cu dizabilități cu școala este normală.
Întrebarea nr. 12 : Care este relația familiei persoanei cu dizabilități cu părinții celorlalți copii de la școală ?
Cei chestionați au răspuns în proporție de 46,6% că au o relație foarte bună cu ceilalți părinți, 23,33% au o relație bună, 3,33% au o relație așa și așa cu ceilalți părinți, iar 26,67% nu au răspuns la această întrebare.
Concluzie : în general relația familiei cu dizabilități cu ceilalți părinți este normală, dar se observă că procentul pozitiv ( aproximativ 70% ) este sub procentul pozitiv al relației cu școala ( 73,33% ).
Întrebarea nr. 13 : Persoana cu dizabilități este / a fost înscris într-o asociație care se ocupă cu persoane cu dizabilități ?
Cei chestionați au răspuns pozitiv în proporție de 73,33%, negativ în proporție de 10%, iar 16,67% nu au răspuns la această întrebare.
Concluzie : În general persoanele cu dizabilități frecventează asociații.
Întrebarea nr. 14 : Care este motivul pentru care ați ales să înscrieți sau să nu înscrieți copilul într-o asociație ?
30% dintre persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare. 3,33% dintre cei chestionați au răspuns că nu au înscris copilul într-o asociație deorece familia face acasă tot ceea ce are nevoie copilul. 56,67% dintre cei chestionați au răspuns că au ales să înscrie copilul într-o asociație pentru integrare și socializare, iar 10% pentru a deprinde lucruri noi și pentru dezvoltare personală.
Concluzie : Încă există părinți care consideră că sunt atât de calificați încât pot suplini orice specialist.
Întrebarea nr. 15 : Ce așteptări ați avut de la asociația respectivă?
Cei chestionați au avut răspunsuri foarte variate :
3,33% au așteptat progresul copilului sau și-au dorit terapii sau au avut așteptări mari sau au avut așteptări puține sau au considerat că orele nu sunt potrivite și distanța este prea mare și nu au mers la sociații.
6,67% si-au dorit socializare si cresterea stimei de sine a copilului.
13,33% au avut nevoie de ajutor în legatură cu creșterea copilului.
16,67% dintre cei chestionați au avut așteptări în legătură cu integrarea în societate sau legate de promovare în societate a copilului.
30% dintre cei chestionați nu au răspuns la acestă întrebare.
Concluzie : majoritatea familiilor au avut nevoie de câte ceva în lupta pentru binele copilului. Există și situații în care este prea greu sau prea departe pentru familia persoanei cu dizabilități să se deplaseze sau să facă eforturi pentru copil, considerând că le știu pe toate.
Întrebarea nr. 16 : V-au fost satisfăcute așteptările ?
În proporție de 76,67% cei chestionați au răspuns afirmativ, iar 23,33% nu au răspuns la acestă întrebare.
Concluzie : majorității familiilor persoanelor cu dizabilități le-au fost satisfăcute așteptările.
Întrebarea nr. 17 : În cazul în care v-au fost satisfăcute așteptările, în ce fel s-a realizat acest lucru ?
Cei chestionați au avut răspunsuri foarte variate :
La 3,33% dintre cei chestionați așteptările le-au fost satisfăcute prin strădania organizatorilor sau prin participarea copilului cu dizabilități la evenimente sau pentru că persoana cu dizabilități a deprins metode de socializare și cunoaștere sau pentru că au colaborat cu elevi, profesori, părinți, etc sau așteptările le-au fost depășite.
În cazul a 13,33% dintre cei chestionați așteptările le-au fost satisfăcute prin progreseze și evoluția pozitivă a copilului sau prin participarea la lecții, concursuri, pelerinaje.
Pentru 23,33% dintre cei chestionați așteptările le-au fost satisfăcute datorită socializării și sportului.
33,33% dintre cei chestionați așteptările nu au răspuns la acestă întrebare.
Concluzie : mai există încă persoane care așteaptă ca altcineva să facă ceea ce este necesar pentru copilul lor, eventual gratis sau persoane care vin la asociații pentru propria lor socializare de fapt, pentru excursii sau alte avantaje personale care apar datorită înscrierii copilului într-o asociație.
Întrebarea nr. 18 : În cazul în care nu v-au fost satisfăcute așteptările, care sunt motivele pentru care aveți această părere?
86,67% din cei chestionați nu au răspuns la această întrebare. 6,67% dintre cei chestionați au avut așteptări mai mici față de ceea ce au obținut. 3,33% dintre cei chestionați consideră că toate persoanele din asociație sunt implicate material și emoțional, iar 3,33% dintre cei chestionați au răspuns că este necesar să se facă mai mult.
Concluzie : în cele mai multe cazuri această întrebare nu mai era necesară.
Concluzie noastră generală :
Răspunsurile nu reflectă în totalitate situația de fapt. Există foarte multe neconcordanțe între răspunsurile aceleiași persoane și foarte multe similitudini în răspunsurile persoanelor care fac parte din aceeași asociație.
Foarte mulți intervievați au refuzat să completeze chestionarele la rubricile dedicate școlii, relațiilor cu școala, cu ceilalți părinți de la școală sau în legătură cu ce nevoi au sau ce le lipsește. Am remarcat că toate aceste persoane aparțin acelorași asociații.
În răspunsurile celor chestionați există contradicții de genul :
– persoana cu dizabilități nu a fost la școală dar există o relație bună a familiei cu părinții celorlalți copii de la școală,
– cel chestionat a răspuns că persoana cu dizabilități din familia sa nu este înscrisă într-o asociație, dar i-au fost satisfăcute de către asociație toate așteptările,
Există persoane chestionate care au refuzat să indice gradul de rudenie cu persoana cu dizabilități sau care refuză să recunoască faptul că au în familie o persoană cu dizabilități, dar pe de altă parte au un fiu, nepot, etc. cu dizabilități.
Există persoane chestionate care au afirmat că nu mai au și alți copii în afară de persoana cu dizabilități, dar au, spre exemplu, un fiu de 17 ani.
Reiese destul de clar că oamenii se feresc să spună adevărul, că încă există rușinea de a recunoaște existența în familie o unei persoane cu dizabilități. Adică nepotul nu face parte din familia mătușii? Sau fiul din familia părintelui său ?
Apoi pe de-o parte, deși aveau posibilitatea să completeze sub anonimat situația reală, o parte dintre cei chestionați au preferat să aibă răspunsuri comune, ca la dictare sau să nu răspundă la întrebările legate de asociația din care făceau parte.
Pe de altă parte se remarcă și lipsa atenție sau superficialitatea în formularea răspunsului.
În concluzie mai este mult de lucrat și de luptat, dar încetul cu încetul sperăm să deschidem ochii familiilor persoanelor cu dizabilități, în sensul că este foarte important să își facă cunoscute nevoile lor reale.

Share